ADIO, „CRYPTO PRIVACY”? Tot ce trebuie să știi despre DAC8 – Noua Realitate din Ianuarie 2026. Ce date ajung la ANAF?

Dacă locuiești în Uniunea Europeană (inclusiv România) și deții criptomonede, 1 ianuarie 2026 a marcat sfârșitul unei ere.

Epoca în care puteai opera „sub radar”, bazându-te pe anonimitatea blockchain-ului și pe lipsa de reglementare, s-a încheiat oficial.

Directiva Europeană DAC8 (a 8-a Directivă privind Cooperarea Administrativă) a intrat în vigoare, iar mecanismul de supraveghere fiscală este acum activ. Nu este doar o sperietură, ci un cadru legal care obligă furnizorii de servicii crypto să devină, practic, informatori ai fiscului.

Iată o analiză detaliată, pe înțelesul tuturor, despre ce se întâmplă cu banii tăi, cine are acces la date și ce poți face.

1. Ce este DAC8 și de ce contează acum?

Până în 2025, autoritățile fiscale (precum ANAF în România) aveau o problemă majoră: nu vedeau ce se întâmplă în conturile tale de pe Binance, Kraken sau Coinbase decât dacă le cereau explicit sau dacă tu declarai singur câștigurile.

Din 1 ianuarie 2026, acest lucru s-a schimbat.

DAC8 extinde schimbul automat de informații existent în sistemul bancar și asupra pieței crypto. Scopul declarat este combaterea evaziunii fiscale și a spălării de bani.

2. Cine te raportează? (RCASPs)

Toți furnizorii de servicii crypto reglementați – numiți tehnic RCASPs (Reporting Crypto-Asset Service Providers) – sunt obligați legal să colecteze date despre tine. Aici intră:

• Exchange-urile centralizate (CEX).
• Brokerii de crypto.
• Operatorii de ATM-uri crypto.

3. Ce date ajung la ANAF?

Nu se trimite doar faptul că „ai crypto”. Raportarea este extrem de detaliată. Exchange-ul trimite către autoritatea fiscală din țara sa (care apoi trimite automat către țara ta de reședință) următoarele:

Atenție: Nu este o monitorizare în timp real (live), ci o raportare anuală. Totuși, este suficientă pentru ca fiscul să reconstituie istoricul tău financiar.

4. Mitul „ Wallet Portofel digital. Nu ține banii, ci cheile tale private. Click pentru Ghid Complet → -ului Privat” (Self-Custody)

Mulți cred că dacă își mută banii pe un Ledger sau Trezor, sunt invizibili. Greșit.

Deși DAC8 nu poate obliga un dispozitiv hardware să raporteze (pentru că nu este un intermediar), Directiva monitorizează intrările și ieșirile.

• Când trimiți 1 Bitcoin Aur Digital. Rețea descentralizată, limitată la 21 milioane unități. Click pentru Ghid Complet → de pe Exchange pe Ledger, ANAF vede că ai scos o valoare de piață de X dolari.
• Când vrei să cheltuiești acei bani și îi trimiți înapoi pe Exchange sau îi convertești în bunuri, tranzacția devine vizibilă din nou.

Practic, wallet-ul tău privat este ca o cutie neagră: fiscul nu vede ce faci înăuntru, dar știe exact cât ai băgat în ea și cât ai scos.

5. Calendarul: Când începe „vânătoarea”?

Este important să înțelegem cronologia pentru a nu intra în panică inutil, dar nici să nu fim luați prin surprindere:

Așadar, activitatea ta de acum va ajunge pe masa inspectorilor fiscali în toamna anului viitor.

6. Nu poți fugi în afara UE? (Efectul CARF)

Poate te gândești să folosești un exchange din Asia sau din insule exotice. Uniunea Europeană a anticipat asta și a adoptat cadrul global CARF (Crypto-Asset Reporting Framework) dezvoltat de OECD.

• Peste 75 de țări (inclusiv SUA, Marea Britanie, Canada, Elveția, Japonia etc.) au semnat acest acord.
• Exchange-urile din aceste țări care au clienți europeni sunt obligate să respecte aceleași reguli de raportare.

Dacă un exchange refuză conformarea, riscă să fie blocat în UE și să piardă accesul la sistemul bancar.

7. Ce se întâmplă dacă refuzi să dai datele?

Dacă un exchange îți cere să actualizezi datele fiscale (CNP/rezidență) și tu refuzi, consecințele sunt imediate: înghețarea contului.

Concluzie: Ce avem de făcut?

Sfârșitul privacy-ului financiar în forma sa „sălbatică” a sosit. Pentru investitorul obișnuit, curat, asta înseamnă doar mai multă birocrație. Pentru cei care evitau taxele, fereastra de oportunitate s-a închis.

Opțiunile rămase pentru cei care țin la anonimitate sunt tot mai tehnice și mai riscante (DEX-uri descentralizate, tranzacții P2P, monede de tip privacy), dar conversia finală în bani reali (fiat) devine punctul vulnerabil.